Prezentare generală
Proiectul „Modernizarea / Consolidarea / Reabilitarea Stației C.F. Gara de Nord București – Faza I” reprezintă o inițiativă strategică de investiții, derulată de Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., în vederea reabilitării unuia dintre cele mai importante și intens utilizate noduri feroviare ale țării.
Amplasată în zona centrală a municipiului București, Gara de Nord este inclusă în Lista Monumentelor Istorice, sub codul LMI B-II-m-B-18803, și deservește aproximativ 85% din traficul de călători feroviar al Capitalei. Ansamblul investigat cuprinde corpurile de clădire A, B, C și G, precum și galeriile de legătură dintre acestea, cu funcțiuni destinate călătorilor, spații comerciale și administrative.
Intervențiile propuse vizează restaurarea fațadelor, consolidarea structurală a clădirilor monument, modernizarea instalațiilor interioare (electrice, termice, sanitare și de siguranță), adaptarea spațiilor pentru accesibilitate universală și îmbunătățirea confortului urban și feroviar. Suprafața totală desfășurată vizată în această etapă depășește 33.000 mp, iar investiția alocată pentru Faza I se ridică la suma de 499.626.513,85 lei cu TVA.
Obiectivul general al proiectului este acela de a asigura creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor, alinierea la standardele europene în materie de siguranță și confort, precum și valorizarea patrimoniului construit prin soluții compatibile cu statutul de monument istoric. Intervențiile sunt proiectate cu respectarea normativelor naționale și europene în vigoare și vor fi realizate etapizat, fără întreruperea totală a traficului feroviar.
Istoria Gării de Nord
Începuturile și inaugurarea
Gara de Nord, principalul nod feroviar al Capitalei, a fost construită în perioada 1868–1872. Proiectul a fost lansat în contextul procesului de modernizare a infrastructurii naționale, iar piatra de temelie a fost așezată în mod solemn, în prezența domnitorului Carol I. Inaugurarea oficială a avut loc la data de 13 septembrie 1872, sub denumirea inițială de Gara Târgoviștei, fiind amplasată pe linia Roman–Galați–București–Pitești, una dintre cele mai importante magistrale ale epocii.
După Războiul de Independență, artera principală din fața gării a primit denumirea Calea Griviței, iar în anul 1888, gara a fost redenumită oficial Gara de Nord, nume sub care este cunoscută și astăzi.
Arhitectura și evoluția clădirii
Construită după modelul marilor gări europene, în special Gara de Nord din Paris, clădirea inițială a fost concepută în formă de „U”, în stil neoclasic, având destinație mixtă: atât pentru traficul de pasageri, cât și pentru cel de marfă. De-a lungul deceniilor, edificiul a suferit mai multe extinderi semnificative.
În anul 1888 a fost construit un nou corp cu etaj, dominat de două turnuri laterale, care s-au păstrat până în prezent. Între anii 1928 și 1932, în perioada interbelică, a fost realizată fațada monumentală cu coloane, ce conferă identitatea arhitecturală actuală a gării — un portic impunător, susținut de șase coloane masive, în stil neoclasic.
Rolul în dezvoltarea rețelei feroviare
Încă de la început, Gara de Nord a fost concepută ca un nod central strategic al rețelei feroviare românești. Aici soseau trenuri din toate regiunile istorice ale țării, precum și din rețeaua internațională.
În anul 1883, Gara de Nord a devenit unul dintre punctele de sosire ale celebrului tren Orient Express. Odată cu înființarea Căilor Ferate Române în anul 1880, gara a devenit un simbol al progresului tehnologic și al conectivității naționale. Pe măsură ce infrastructura feroviară s-a extins, Gara de Nord a preluat un rol tot mai important, devenind principalul punct de plecare și sosire pentru majoritatea curselor naționale și internaționale.
Evenimente istorice și simbolism
Gara de Nord a fost martoră a numeroase evenimente semnificative din istoria modernă a României. Aici a sosit, în anul 1877, Țarul Alexandru al II-lea, în contextul cooperării militare româno-ruse din timpul Războiului de Independență.
Tot de aici, în decembrie 1947, a plecat în exil Majestatea Sa Regele Mihai I, un moment cu profunde implicații istorice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, gara a suferit avarii în urma bombardamentelor aeriene, însă clădirea principală a reușit să supraviețuiască.
Pe întreg parcursul secolului XX, inclusiv în perioada interbelică și postbelică, Gara de Nord a rămas un loc esențial de tranzit pentru milioane de cetățeni, devenind un veritabil simbol al mobilității și unității teritoriale.
Modernizări anterioare și transformări urbane
Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și de-a lungul întregului secol XX, Gara de Nord a trecut printr-o serie de lucrări de modernizare. Au fost construite peroane noi, a fost amenajat un salon regal, iar sistemele de iluminat și semnalizare au fost aduse la standardele vremii. Clădirea a fost întreținută constant pentru a răspunde cerințelor unui trafic feroviar în continuă creștere.
În perioada regimului comunist, au existat inclusiv propuneri privind demolarea și relocarea gării, însă acestea nu au fost puse în aplicare. După anul 1990, în contextul reducerii volumului de transport feroviar, Gara de Nord și-a păstrat totuși statutul de cea mai importantă gară din România.
Importanță culturală și urbană
Dincolo de funcția sa de infrastructură de transport, Gara de Nord deține o valoare culturală și simbolică remarcabilă. A fost sursă de inspirație pentru numeroase creații literare și artistice și a servit drept punct de reper pentru generații întregi.
Amplasarea sa centrală, alături de arhitectura monumentală, o transformă într-un reper urban de prim rang în peisajul bucureștean.
În imediata sa apropiere se află Monumentul Eroilor Căilor Ferate Române, ridicat în memoria personalului feroviar căzut în timpul Primului Război Mondial.
Situația actuală și proiectul de reabilitare
În anul 2024, a fost lansat în mod oficial proiectul de modernizare a Gării de Nord. Acesta vizează restaurarea completă a celor trei corpuri monumentale, modernizarea tuturor instalațiilor tehnice, reconfigurarea funcțională a spațiilor interioare, precum și adaptarea acestora pentru a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități.
De asemenea, proiectul urmărește crearea unor condiții de siguranță, confort și estetică în conformitate cu standardele europene în vigoare.
Această investiție reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii feroviare din România, având drept obiectiv revitalizarea unui reper național și integrarea sa armonioasă într-un peisaj urban modern și funcțional.
Întrebări frecvente
1. Informații generale privind proiectul
Care este obiectivul principal al proiectului?
Scopul fundamental al acestui proiect constă în modernizarea, consolidarea și reabilitarea complexului feroviar Gara de Nord din București, cu accent pe aducerea acestuia la standardele contemporane de siguranță, funcționalitate și estetică, în concordanță cu statutul său de monument istoric.
Cine sunt entitățile responsabile de realizarea lucrărilor?
Lucrările de proiectare și execuție sunt derulate de asocierea formată din GDO MOV IMPEX S.R.L. și S.C. OMEGA CERT SISTEM S.R.L., desemnate prin procedură competitivă.
Care este valoarea totală a proiectului?
Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 499.626.513,85 lei, sumă ce include Taxa pe Valoare Adăugată (TVA).
Ce presupune Faza I a proiectului?
Prima fază a lucrărilor presupune atât realizarea proiectării, cât și execuția lucrărilor de consolidare structurală și modernizare funcțională a Corpului B din cadrul ansamblului Gării de Nord.
Care este perioada de implementare a proiectului?
Lucrările sunt planificate pentru perioada 28 februarie 2024 – 13 iunie 2029, desfășurându-se pe durata a 63 de luni calendaristice.
De ce este necesară o durată atât de extinsă pentru execuția lucrărilor?
Durata proiectului reflectă complexitatea ridicată a intervențiilor necesare asupra unei construcții clasate ca monument istoric, care, în același timp, își menține funcționalitatea operațională de transport public.
Se vor întrerupe complet serviciile feroviare?
Nu. Traficul feroviar nu va fi suspendat integral pe durata lucrărilor. Proiectul a fost conceput astfel încât activitatea feroviară să continue, cu adaptări temporare.
Vor fi operate devieri de trafic?
Da. Vor exista devieri temporare ale fluxului de călători sau activități feroviare, însă acestea vor fi anunțate din timp și gestionate pentru a minimiza disconfortul.
Care este perioada de garanție a lucrărilor executate?
Executantul oferă o garanție de 60 de luni, începând de la data recepției finale a lucrărilor.
Care sunt sursele de finanțare ale proiectului?
Sursele de finanțare ale proiectului sunt următoarele: fonduri externe nerambursabile prin Programul de Transport 2021–2027 și Bugetul de Stat.
2. Aspecte arhitecturale și de patrimoniu
Ce elemente arhitecturale vor fi păstrate?
Se va asigura conservarea integrală a elementelor decorative cu valoare arhitecturală și istorică, în special cele aferente stilului neoclasic al clădirii.
Va suferi fațada modificări?
Fațada nu va fi modificată din punct de vedere conceptual sau stilistic. Aceasta va fi restaurată cu materiale compatibile, în strictă conformitate cu reglementările privind conservarea patrimoniului construit.
Ce tipuri de finisaje vor fi utilizate?
Vor fi utilizate finisaje pe bază de var hidraulic și vopsele minerale permeabile, specifice restaurării construcțiilor istorice, pentru a permite respirabilitatea pereților.
Ce nuanțe cromatice vor fi aplicate clădirilor?
Se vor adopta tonuri neutre, armonizate cu paleta de culori originală a clădirii, astfel încât restaurarea să respecte autenticitatea cromatică istorică.
Se va menține stilul arhitectural neoclasic?
Da. Toate intervențiile vor păstra stilul neoclasic original, fiind prevăzute inclusiv lucrări de iluminare arhitecturală care vor valorifica această expresie stilistică.
Vor exista intervenții asupra elementelor de patrimoniu?
Intervențiile se vor concentra exclusiv asupra elementelor din zona Corpului B, fiind realizate sub supravegherea specialiștilor în conservarea monumentelor istorice.
Salonul regal va fi restaurat?
Da. Salonul regal va fi supus unei restaurări complete, care va respecta și păstra toate decorațiunile originale, în conformitate cu reglementările de protejare a patrimoniului.
Vor fi vizibile modificările asupra clădirii?
Modificările vor fi de natură structurală și funcțională, însă implementate discret, fără a afecta aspectul vizual exterior sau valorile arhitecturale.
Geamurile vor fi înlocuite?
Da. Se vor înlocui cu tâmplărie din lemn stratificat, prevăzută cu geam termopan clar, pentru a asigura atât eficiența energetică, cât și integrarea estetică.
Ce materiale vor fi utilizate pentru reparațiile decorative?
Pentru reparațiile decorative se vor utiliza mortare pe bază de var, compatibile cu materialele originale ale epocii construcției.
3. Structură și consolidare
Care este tipul de structură al clădirii?
Clădirea analizată (Corpul B) are o structură portantă realizată preponderent din zidărie de cărămidă plină presată, fără centuri sau sâmburi de beton armat în forma sa inițială. În zonele cu deschideri mari, sunt prezenți stâlpi din beton armat.
Ce tipuri de lucrări de consolidare structurală sunt prevăzute?
Lucrările includ cămășuiri cu beton armat, execuția de stâlpi și grinzi noi, consolidarea planșeelor existente, armarea pereților cu plase din fibră de sticlă, introducerea unor elemente de rigidizare și legături între tronsoane. Se vor folosi metode compatibile cu statutul de monument istoric.
Se vor înlocui planșeele existente?
Nu integral. Planșeele existente vor fi, după caz, păstrate și consolidate sau vor fi suprabetonate pentru a corespunde cerințelor de rezistență și rigiditate impuse de normele actuale.
Clădirea va fi sigură în caz de cutremur?
Da. În urma lucrărilor de consolidare, clădirea va fi încadrată în clasa de risc seismic Rs III, corespunzând unui nivel de siguranță adecvat pentru clădiri istorice funcționale.
Ce tip de fundații are clădirea?
Fundațiile sunt realizate din beton, cu talpă simplă și pinten în zona superioară. Acestea au fost caracterizate ca fundații de tip izolat, posibil slab armate, corespunzătoare perioadei în care a fost realizată construcția.
Vor fi efectuate intervenții la nivelul subsolului?
Da. Intervențiile prevăd execuția de lucrări de hidroizolație, drenaj, asanare a umidității, aerisire adecvată și reamenajarea pardoselilor, cu sisteme eficiente de rupere a capilarității și protecție termică.
Vor fi utilizate materiale moderne, precum plase din fibră de sticlă?
Da. Pentru consolidarea discretă, compatibilă cu arhitectura istorică, se vor utiliza plase din fibră de sticlă și mortare pe bază de var, în special în zonele sensibile, cum ar fi salonul regal.
Cum vor fi tratate fisurile din pereți?
Fisurile existente vor fi tratate prin injectare cu mortare speciale pe bază de var și puzzolan, iar în cazurile mai severe vor fi utilizate armături din oțel inoxidabil sau fibră de carbon pentru asigurarea integrității structurale.
Ce tip de beton se va folosi în lucrările de consolidare?
Pentru toate lucrările de consolidare și refacere se va utiliza beton de clasă C20/25, în conformitate cu prevederile normativului NE012/2023.
Vor fi introduse rosturi seismice în clădire?
Nu se vor introduce rosturi seismice noi, dar vor fi adoptate măsuri tehnice pentru corectarea comportamentului diferențiat al tronsoanelor, asigurând astfel un răspuns structural unitar în caz de seism.
4. Tehnologie și funcționalitate
Se vor instala ascensoare în cadrul clădirii?
Da. Vor fi introduse ascensoare moderne, perfect integrate din punct de vedere estetic și funcțional, pentru a asigura accesibilitatea și confortul utilizatorilor, în special al persoanelor cu mobilitate redusă.
Vor fi modernizate instalațiile tehnico-edilitare?
Absolut. Toate rețelele și instalațiile existente (electrice, sanitare, termice, de telecomunicații etc.) vor fi complet înlocuite cu sisteme moderne, eficiente și conforme cu standardele actuale.
Va fi introdus un sistem centralizat de climatizare?
Da. Clădirea va beneficia de un sistem centralizat de climatizare, dimensionat corespunzător pentru a asigura un confort termic optim, indiferent de sezon, și cu eficiență energetică ridicată.
Vor fi implementate sisteme de siguranță moderne?
Da. Sistemele de securitate vor fi complet modernizate și vor include detecție și avertizare incendiu, supraveghere video (CCTV), sisteme de control acces și infrastructură pentru evacuare în caz de urgență.
Vor fi disponibile spații comerciale în incinta gării?
Da. Vor exista spații comerciale moderne, reconfigurate funcțional și adaptate cerințelor comerciale contemporane, fără a afecta imaginea arhitecturală istorică.
Gara va deveni accesibilă persoanelor cu dizabilități?
Da. Proiectul prevede implementarea unor facilități dedicate: ascensoare, rampe de acces, balize sonore și elemente de semnalizare tactilă, în vederea asigurării accesului universal.
Vor fi integrate tehnologii de tip „smart”?
Da. Gara va fi dotată cu sisteme moderne de informare și orientare pentru călători, inclusiv info-kioskuri digitale, conexiune Wi-Fi, semnalizare digitală și alte soluții inteligente menite să îmbunătățească experiența utilizatorilor.
5. Etapele ulterioare ale proiectului – Faza II și Faza III
Care este stadiul actual al Fazei II a proiectului?
Faza II a proiectului intitulat „Modernizarea / consolidarea / reabilitarea stației C.F. Gara de Nord București” se află în etapa finală de elaborare a Studiului de Fezabilitate. În luna decembrie 2023, prestatorul de servicii a depus documentația necesară pentru obținerea avizului Direcției pentru Cultură a Municipiului București. Acest aviz a fost obținut în luna iunie 2025, permițând continuarea etapelor tehnico-administrative ale proiectului.
Care este stadiul Fazei III a proiectului?
Faza III se află în etapa de elaborare a documentației aferente Studiului de Fezabilitate pentru același obiectiv de investiții. În luna ianuarie 2024, prestatorul a inițiat demersurile necesare pentru obținerea certificatului de urbanism, document ce a fost emis în luna iunie 2025.
Ce urmează după finalizarea documentațiilor pentru Faza II și Faza III?
După finalizarea documentațiilor tehnico-economice pentru fazele II și III, acestea vor fi înaintate spre avizare în cadrul următoarelor foruri decizionale:
• Consiliul Tehnico-Economic al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A.;
• Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;
• Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe.
Cum va continua implementarea fazelor II și III după avizarea documentațiilor?
Ulterior obținerii tuturor avizelor menționate anterior, Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. va demara procedura de promovare a unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători fiecărei faze.
În urma publicării Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, compania va întreprinde toate demersurile procedurale necesare pentru atribuirea contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor aferente fazelor II și III.
